Istoric

     Cea mai veche instituție de învățământ secundar din Țara Făgărașului este liceul „Radu Negru". La 13 septembrie 1869, prin efortul cărturarului transilvănean Ion Codru Drăgușanu, vice-comitele (subprefectul) județului Făgăraș, a fost înființată „Școala capitală" (centrală), cu predare în limba română. Această școală superioară ortodoxă a funcționat sub diferite denumiri, dar cea mai reprezentativă a rămas cea dată de cărturar. Drăgușanu însuși i-a dat numele legendar "Radu Negru".

     Școala avea caracter confesional și a funcționat cu 4 clase și 3 învățători pe lângă biserica ortodoxă din Ulița Grecilor, stradă care astăzi poartă numele cărturarului. Apoi s-au adăugat 2 clase de liceu și o școală pentru adulți. La înființarea acestei unități de învățământ românesc au contribuit cu sume importatnte de bani mari personalitați ale culturii românești: Ion Heliade Rădulescu (președintele Academiei Române), Simion Bărnuțiu, George Barițiu, Timotei Cipariu, August Treboniu Laurian, Florian Aaron, mitropolitul Andrei Șaguna, Vasile Alecsandri, V.A. Urechia, Titu Maiorescu, C.A. Rosetti, George Lahovari, Ștefan Golescu, Ion Câmpineanu, Cezar Bolliac, Papiu Ilarian, precum și țărani din satele făgărășene. Au mai contribuit: Camera Legislativă a României, consiliile județene Muscel, Argeș, Prahova și Buzău. Școala Centrală „Radu Negru" se desființează după 4 ani de la înființare, în 1873, din lipsa de fonduri, dar sămânța de învățătură în limba română a rodit în toate satele de la poalele Făgărașului. În localul școlii continuă însa să funcționeze, între 1873-1922, o Școală Confesională Română Greco-Orientală, dar numai cu un învățător.

     Din anul 1877 a funcționat în Făgăraș, în mai multe locații închiriate, o școală numită Școala Civilă de Stat , cu elevi din toate păturile sociale și din toate etniile, având două secții: - școala civilă pentru baieți (transformată ulterior în școala comercială, cu trei clase) și - școala civilă pentru fete (transformată ulterior în Școala medie de fete-condusă de directorul Gheorghe Drașos în perioada 15.03.1919-1940). Începând cu anul 1880, școala a funcționat în strada Becleanului (astăzi strada Doamna Stanca) în clădirea CASEI JUDEȚULUI, clădire oferită școlii de Consiliul orașului. Dupa ce autoritățile au hotărât,prin Ordinul 27814/23 iunie 1898 al Ministerului Instrucției Publice (Miniszterium Allami Oktatas) de la Budapesta, înființarea în Făgăraș a unui Gimnaziu Central Regal Maghiar (A fogarasi Magyar Kir-Allami Fogymnasium) cu 8 clase (I-VIII -corespunzătoare claselor V-XII de astăzi), acest gimnaziu (liceu) a funcționat ,de la înființare până în anul 1909, în ultima locație a clădirii Școlii Civile Prin același ordin s-a desființat Școala civilă de stat și Școala de studii comerciale de baieți. S-a stabilit că pe măsură ce se înființează o clasă de gimnaziu curs inferior (I-IV) să se desființeze o clasă a Școlii civile de stat de băieți și pe măsură ce se înființează o clasă de gimnaziu curs superior (V-VIII) să se desființeze o clasă a Școlii superioare de comerț. Liceul și-a început activitatea tot în anul 1898 odată cu înființarea clasei I curs inferior (corespunzătoare clasei a V-a de astăzi). În toamna anului 1902, s-a înființat clasa a V-a(corespunzatoare clasei a IX-a de astăzi) curs superior, iar în anul 1905 funcționa și clasa a VIII-a (corespunzătoare clasei a XII-a de astăzi).

     Construirea unei clădiri noi pentru Gimnaziul de Stat a fost executată, în stil baroc, pe strada ce a purtat succesiv denumirile Hurezului, Radu Negru și apoi Școlii, între anii 1907-1909. Clădirea avea 12 încăperi la subsol și 49 încăperi, cu 12 dependințe, la parter, etajul I și etajul II. Începând cu anul școlar 1909-1910, cele 8 clase gimnaziale de baieți s-au mutat din sediul Școlii Civile de fete, în pomposul edificiu de pe malul stâng al râului Berivoi, păstrandu-și numele . Edificiul din 1909 este actualul sediu al Colegiului Național „Radu Negru". După 1 Decembrie 1918, când a avut loc Marea Unire, liceul a fost transformat radical și a fost subordonat statului român. Astfel, la 2 februarie 1919, Consiliul Național Român din Făgăraș, prin primul prefect român al județului Făgăraș Octavian Vasu și prin profesorul Vasile Stoicanea din partea liceului, ia în primire clădirea trecând-o sub conducerea Consiliului Dirigent Sibiu. În urma acestei preluări, prin Hotărârea Resortului Cultelor și al Instrucțiunii Publice-dependent de Consiliul Dirigent Sibiu- școlii i s-a schimbat denumirea, în luna octombrie 1919, din Fogarasi Allami FOGYMNASIUM (Gimnaziul de stat din Făgăraș) în Liceul "Radu Negru" Făgăraș. Începând cu anul școlar 1919-1920, cursurile s-au predat numai în limba română, funcționând clasele I-VIII de liceu(corespunzătoare claselor V-XII de astăzi). Scopul principal al școlii superioare , create în 1869, a fost realizat cu succes de către Liceul "Radu Negru", care și-a deschis cursurile la 6 octombrie 1919, având menirea să îndeplinească speranțele și idealurile sfinte ale înaintașilor de la 1869 și ale celor care înfăptuisera Marea Unire. Școala și-a păstrat de-a lungul anilor renumele impus încă de la înființare de cărturarul Codru Drăgușanu.

     În perioada 1919-1940, acesta școală se constituie ca un liceu de elită. Existau în țară doar 25 de astfel de licee. Selecția pentru admiterea elevilor în liceu, dar și pe parcursul anilor de studiu era deosebit de severă. De exemplu, în anul școlar 1920-1921, în clasa I (corespunzatoare clasei a V-a de astazi) au fost înscriși 175 de elevi, iar după șapte ani de studiu, în clasa a VIII-a, au mai rămas doar 27. Pentru evaluarea activității corpului profesoral, ministerul trimitea în liceele de elită mari personalități ale culturii române. Astfel Liceul "Radu Negru" este vizitat și evaluat la modul lăudativ de următorii profesori universitari: Nicolae Iorga, Ovid Densușianu, Mihail Dragomirescu. Și examenele de bacalaureat se desfășurau sub președinția unor cunoscuți profesori universitari și mari personalități ale culturii, literaturii și învățământului românesc. Majoritatea elevilor care au urmat cursurile liceului în perioada 1919-1948 erau copii de țărani, iar pentru ei principalele valori erau munca, omenia și cinstea. În perioada celui de-al II-lea război mondial în clădirea liceului a funcționat Spitalul Militar Zona Interioară nr.245. De-a lungul deceniilor, liceul "Radu Negru" devine un principal factor de cultură, centrul vieții spirituale din Țara Făgărașului. Liceul a păstrat filonul spiritual de românească simțire perpetuându-l prin azi spre viitorime. Numărul mare de absolvenți, între care personalități de marcă ale vieții sociale, culturale, politice românești, este un argument suprem pentru prestigiul incontestabil al acestei școli, în țară și dincolo de granițele ei. Atât profesorii, cât și absolvenții au facut cinste școlii făgărășene. Mari oameni de cultură au reprezentat această școală, despre care Nicolae Iorga a avut doar cuvinte de laudă. La fel ca și atunci, și în acești ani, renumele Colegiului Național "Radu Negru" se află la loc de cinste. O clădire impunătoare, cu intrare solemnă, scări monumentale, clase spațioase, săli specializate pentru disciplinele care necesită activități experimentale, mobilier elegant, bibliotecă mare, profesori eminenți.

     Reforma schimbă din nou numele liceului. Prin reforma din 3 august 1948, Liceul „Radu Negru" își pierde din nou numele devenind Școala Medie nr.1. Apar și alte schimbări:

• - învățământul primar cuprindea clasele I-IV;
• - învățământul gimnazial cuprindea clasele V-VII;
• - învățământul liceal cuprindea clasele VIII-XI;
• - în incinta liceului se introduc clasele primare(a III-a și a IV-a) și gimnaziale (V-VII) în 1948;
• - învățământ seral (1954 - 1993);
• - apar clasele mixte în cadrul liceului (începând cu anul 1956 ,clasa a VIII-a);
• - o permanentă schimbare a structurii liceului cu 10 clase,11 clase,12 clase;
• - în anul 1948, prima clasă de liceu a fost clasa a VIII-a;
• - în anul 1954, s-a susținut prima dată examen de admitere în clasa a VIII-a de liceu curs seral;
• - în anul 1954, ultima promoție de absolvenți de liceu cu 11 clase și prima cu 10 clase;
• - în anul 1957, ultima promoție de absolvenți de liceu cu 10 clase;
• - în anul 1959, ultima promoție de absolvenți de liceu(clasa a XI-a) formată numai din baieți;
• - în anul 1961, ultima promoție de absolvenți de școala generală cu 7 clase;
• - în anul 1967, ultima promoție de absolvenți de liceu cu 11 clase la zi;
• - în anul 1968, ultima promoție de absolvenți de liceu cu 11 clase la seral;
• - schimbarea procedeelor de evaluare și a sistemului de notare(note de la 1 la 5 , în perioada 1952-1957, apoi de la 1 la 10, începând cu anul școlar 1957-1958).

     Reforma a avut însă și elemente benefice precum dispariția apăsătoarelor taxe școlare, creșterea numărului de clase, manuale gratuite, burse școlare, dispariția pedepselor corporale, sprijin permanent din partea marilor întreprinderi, precum Combinatul Chimic, UPRUC și amplificarea activităților extrașcolare. Cu toate aceste schimbări, profesorii au pus pe prim-plan lecția la clasă, păstrând astfel renumele școlii. Dintre marii profesori care au urcat la catedra școlii îi putem aminti pe: Dumitru Viziru(director și profesor de științe naturale), Remus Popovici (director și profesor de latină), Eugen Dumitrescu (director și profesor de filozofie și psihologie), Nicolae Damian(director adjunct și profesor de istorie), Șerban Cornila (director și profesor de literatura română), Gheorghe Hanes (director adjunct și profesor de limba și literatura română), Dionisie Sabadus(profesor de matematică), Filip Pop(profesor de chimie), Alexandru Galea (profesor de fizică), Ion Ciungu (profesor de geografie), Petre Marcu (director și profesor de franceză), Ion Receanu (profesor de franceză), Nicolae Comaniciu (profesor de istorie), Mihai Aprozeanu( profesor de geografie), Vasile Sica (director adjunct și profesor de educatie fizică), Stefan Nica ( profesor de educatie fizică), Lucia Negrea (profesoara de franceză), Octavian Simen (profesor de muzica), Ionel Dascalu (profesor de matematică), Silvia Barcutean (profesor de limba și literatura română), Silvia Lungu (profesoara de chimie), Nicolae Racheru (director adjunct și profesor de matematică), Didina Dolejan (profesoara de psihologie), Doina Nicula (profesor de matematică), Raisa Dumitrescu (profesoara de limba rusa), Tania Constantinescu (profesoara de limba rusa), Socol Nicolae (profesor de științe naturale),Maria Galcenco (profesoara de științe naturale), Valentina Radoi (profesoara de matematică).

     - învățământul primar cuprindea clasele I-IV;

     - învățământul gimnazial cuprindea clasele V-VII;

• Chitea Viorel - premiul I la filosofie - faza națională în anul 1979;
• Vlad Monica - premiul special al juriului la filosofie - faza națională în anul 1985;
• Sobca Mihaela - premiul special al juriului la istorie - faza națională în anul 1986;
• Anghel Delia - premiul I la istorie - faza națională în anul 1987;
• Visea Dana - premiul III la filosofie - faza națională în anul 1987;
• Numeroase premii și mentiuni la concursurile de istorie, filosofie și economie (1979-1987)  la concursurile judetene și naționale.

     - învățământul liceal cuprindea clasele VIII-XI;

• 1995/1996 - premiul III Olimpiada Națională de chimie;
• 1996/1997 - premiul II Olimpiada Națională de chimie;
• selectionat în Lotul largit al Romaniei pentru Olimpiada Internationala de chimie ( primul elev de clasa a X -a selectionat în Lot);
• mentiune speciala pentru cea mai originala lucrare de laborator de la Olimpiada Națională de chimie;
• 1997/1998 - premiul II Olimpiada Națională de chimie;
• participant la Olimpiada Internationala de chimie din Iakutia, Federatia rusa, unde a ocupat locul I.
• 1998/1999 - premiul II Olimpiada Națională de chimie;
• selectionat în Lotul largit al Romaniei pentru Olimpiada Internationala de chimie.
• devenit student bursier al statului american la Facultatea din Princeton, New Jersey, USA.

         În anul 2008 școala noastra a fost reprezentata la Olimpiada Internationala de Filosofie, prin eleva Ciurchea Maria, care a obtinut mentiune (prof.indrumator Cornel Teulea). Totodata,majoritatea absolventilor acestui liceu deveneau studenti. Dupa 1982, liceul a cunoscut un amplu proces de modernizare a spatiului școlar. S-au infiintat cabinete și laboratoare școlare precum:cabinetul de limba și literatura română (prof.Ion Funariu), cabinetul de matematică (prof.Horatiu Judele), laboratorul de chimie (prof.Doina Drajneanu), cabinetul de limbi moderene (prof.Tatiana Constantinescu și prof.Pantelimon Cornea), sala festiva (prof.Ioan Funariu).Toate aceste realizari au fost facute sub conducerea prof.Horatiu Judele (directorul liceului) și a prof.Ion Funariu (directorul adjunct). În anul 1990 corpul profesoral al școlii a fost completat cu 21 cadre didactice titulare, marea lor majoritate avand gradul didactic I, venite prin transfer de la celelalte școli fagarasene. În anul 1996, ca o recunoastere a faptului ca este un liceu de elita,prin Ordinul ministrului învățământului nr.4916/11.09.1996, a primit titulatura de Colegiul Național"Radu Negru", filiera teoretica, cu profilele real și uman. Începând cu 1 septembrie 2011, Colegiul Național "Radu Negru" s-a unit, prin fuziune, cu Școala Generala nr.1, noua instituție rezultata pastrand denumirea de Colegiul Național "Radu Negru". Astazi, la începutul anului școlar 2011-2012, în cadrul institutiei trudesc profesori renumiti, cu o certa vocatie a eruditiei, obsedati de nuante și indarjiti în exigenta lor pedagogica. În prezent, colectivul profesoral al colegiului numara 39 profesori titulari dintre care:

• patru doctori( în limba română - prof. Maria Racu, în filologie - prof. Gabriel Angelescu, în educatie fizică și sport-prof. Marcel Trandafir și în sociologie - prof. Ioana Orzea);
• 56 cu gradul didactic I;
• 9 cu gradul didactic II ;
• 6 cu gradul didactic definitiv;
• 1 debutant.

     În noul an școlar , în institutia noastra învăța un numar de 1460 elevi repartizati în 51 clase I - XII(19 clase primare, 12 clase gimnaziale și 20 clase de liceu).